Cautam distribuitori 0753148128

Contactaţi-ne la
contact@prity.ro

Cum să vă încălziţi cu lemne

Lemnul

Folosiți numai lemn provenit din surse naturale fără alte substanțe chimice impregnate, sau brichete de lemn fără adezibi
Este important ca lemnul să fie uscat, adică să fii stat în prealabil minimum 2 ani într-un loc uscat și ventilat.

De ce nu se folosește lemnul ud?
 
Umezeala din lemn scade puterea calorică. Majoritatea puterii calorice este folosită pentru evaporarea apei, restul fiind insuficient pentru a asigura încălzirea.
 
Vaporii de apă scad temperatura arderii și contribuie la formarea funinginii, care se acumulează și se întărește într-un strat gros pe pereții camerii de ardere, ceramică, țevi, coș de fum, etc.
 
Crește poluarea atmosferică datorită faptului că gazele părăsesc camera de ardere nearse.
 

Pregătirea lemnelor de foc



Lemnele se păstrează tăiate și stivuite. După ce au fost păstrate peste vară, sub influența razelor solare și a căldurii atmosferice, umiditatea trebuie să scadă sub 20%. O bucată de lemn uscată este crăpată pe muchii. Grosimea bucății de lemn trebuie să fie între 5 și 15 cm.
 
Cel mai bun mod de stocare este în straturi, astfel lemnele sunt aerisite și se uscă mai repede.
 
Niciodată nu acoperiți lemnele cu folie de plastic. Aceasta nu permite uscarea. Dacă păstrați lemnele într-o cameră închisă, aceasta trebuie să fie bine ventilată.
 

Pregătirea și aprinderea focului

Înainte de a folosi camera de ardere, se urmărește în primul rând pregătirea acesteia prin încălzirea pereților, a țevilor și a coșului de fum. După aprinderea focului și realizarea unei flăcări puternice, ea trebuie să se întrețină fără a deschide ușa de vizitare.
 
  1. Înainte de aprinderea focului se îndepărtați cenușa.
  2. Deschideți gurile de aer primar și de gaze arse.
  3. Așezați două bucăți de lemn în paralel cu marginile grătarului.
  4. Mototoliți o bucată de ziar și așezați-o între cele două lemne. Nu folosiți hârtie glosată sau impregnată.
  5. Pe bucata de ziar puneți surcele și bucăți mici de lemn de rășinoase. Deasupra se așează câteva bucăți de lemn subțiri.
  6. Aprindeți hârtia, când flacăra devine puternică, închideți ușa de vizitare.
  7. Lăsați gura de aer primar deschidă până când flăcările cuprind toată camera de ardere.

Scopul este aprinderea focului doar cu un chibrit, fără alte operații și fără a adăuga în continuu lemne și hârtie.

 
 
Arderea lemnului de rășinoase

Acesta este un proces complex care se realizează în mai multe etape.


Evaporarea apei. Apă reprezintă aproape jumătate din greutatea unui buștean de lemn proaspăt tăiat. După o uscare de un sezon aportul de apă se reduce la 20%. 
Când apa este încălzită în camera de ardere, aceasta se evaporă absorbind o parte din energia calorică degajată prin ardere. Cu cât lemnul este mai ud, cu atât mai multă energie e risipită. De aceea lemnele ude sfârâie și pocnesc, în timp ce lemnele uscate se aprind și ard ușor.
 


Lemnul fumegă. Fumul reprezintă un nor de gaze inflamabile. Aprinderea lor are loc la temperaturi ridicate și în prezența oxigenului care întreține această ardere. Gazele ard cu flăcări strălucitoare. Când nu are loc aprinderea lor, fumul fie condensează pe țevi și pe coșul de fum sub formă de gudron, fie se îndepărtează în atmosferă, poluând astfel mediul.
 


Arderea jarului. După ce flacăra se dezvoltă și apa și substanțele bituminoase se evaporă din lemnele arse, rămân jarul (cărbunii). Cărbunii conțin 100% carbon și ard cu flăcări mici și roșii. Cărbunii sunt un combustibil foarte bun și ard ușor dacă există un aport de aer suficient.  Din toată energia conținută de lemnul de rășinoase, aproape jumătate se eliberează când ard gazele, cealaltă jumătate când ard cărbunii.
 
Defapt aceste trei faze se derulează în paralel - la capete lemnele pot arde cu jar în timp ce la mijloc apa încă se evaporă. Condiția unei arderi eficiente este ca apa să se evapore repede și gazele să ardă cu flacără strălucitoare înainte de a părăsi camera de ardere.
 
 
Alimentarea cu lemne
 
Nu vă așteptați ca radiația de căldură să fie în permanență aceeași. Lemnele ard cel mai bine în cicluri. Un ciclu începe cu aprinderea lemnelor aranjate în camera de ardere peste jarul existent și se termină cu transformarea acestora la rândul lor în jar. Fiecare ciclu asigură încălzirea pentru mai multe ore, în funcție de cantitatea de lemne folosite.
 
Niciodată nu adăugați doar unul-două lemne. Este nevoie de o cantitate mai mare pentru a forma un strat de jar consistent, care menține căldura și întreține arderea.
 
Lemnele tăiate subțire sau așezate neordonat (în X) ard mai repede, deoarece aerul are acces la mai multe părți ale bucății de lemn. Aceste aranjamente sunt necesare doar când e nevoie de eliberarea de căldură repede. În acest caz aduceți jarul din partea din față a grătarului și așezați cel puțin 3 bucăți de lemne în mod neordonat. Deschideți gura de aer proaspăt până când obțineți flacără strălucitoare. Apoi fluxul de aer poate fi diminuat.
 
Bucățile de lemn mai mari aranjate ordonat, in paralel si compact, ard mai incet. Acest aranjament e necesar când e nevoie de o căldura continuă.
 
Pentru a obţine un foc stabil şi continuu, adunaţi jarul pe grătar şi peste el puneţi lemnele aranjate compact. Acest aranjament împiedică aerul şi flăcările să ajungă între lemne şi menţine lemn nears pentru arderea ulterioară.
 
Deschideţi gura de aer primară complet. Când lemnele s-au aprins pe margini puteţi închide gura de aer atât cât să obţineţi intensitatea arderii dorită.
 
Semne pentru o ardere corectă
 
  1. Arderea trebuie să apară în prezenţa flăcărilor, până când lemnele se transformă în jar. Scopul este o ardere mocnită, fără fum.
  2. Cărămizile din camera de ardere (dacă există) trebuie să fie colorate în galben-brun, nu în negru.
  3. Lemnele uscate trebuie să se aprindă imediat, dacă există aer suficient.
  4. Geamul camerei de ardere (dacă există) trebuie să rămână curat.
  5. Gazele care ies pe coş trebuie să fie transparente sau albe. Fumul gri indică o ardere greşită.
Nu ardeţi resturi

V-aţi gândit vreodată să ardeți resturile din casă? V-aţi gândit că acestea dispar fără urmă? Arderea resturilor poate duce la consecințe neașteptate, deoarece, faţă de lemnele uscate, resturile conţin diverse substanţe care reacţionază atunci când ard împreună. De exemplu, resturile conțin diverse hârtii colorate şi plastice. Când le ardeţi împreună nu le distrugeţi, doar generaţi otravă: un rezultat al acestei arderi de coloranţi şi plastice este dioxina, o otravă foarte puternică.
 
Toate camerele de ardere sunt proiectate şi testate în funcționarea cu lemn uscat, fără adezivi sau vopsele. Este permisă folosirea ziarelor simple pentru aprinderea focului.
 
Nu ardeți:
- resturi menajere
- rășinoase vopsite sau încleiate
- placaj sau conglomerate (OSB)
- traverse de cale ferată
 
Lemnele de foc și balanța ecologică în natură

Plantele sunt capabile să capteze şi să stocheze energia solară. Plantele au nevoie pentru creştere de apă şi dioxid de carbon. Apa este extrasă din sol prin rădăcini, iar dioxidul de carbon din atmosferă prin frunze. Sub influența razelor solare, dioxidul de carbon este transformat în carbon şi oxigen. Apa este descompusă în hidrogen şi oxigen. Hidrogenul şi carbonul sunt folosite pentru creșterea plantei, iar oxigenul este eliberat în atmosferă. Arderea lemnelor nu perturbă în niciun fel echilibrul ecologic în natură.
 
 
Odată cu arderea lemnului, cantitatea de dioxid de carbon eliberată nu este mai mare decât cantitatea de dioxid de carbon extrasă de copac din natură. Dacă lemnul ar fi lăsat să putrezească, ar elibera aceeaşi cantitate de dioxid de carbon. Din acest motiv încălzirea cu lemne este ecologică şi nu are efect asupra efectului de seră, în contrast cu combustibilii fosili.
 
 
Petrolul, gazele naturale şi cărbunele sunt combustibili fosili şi arderea carbonului acumulat în adâncurile pământului este eliberat în atmosferă. Concentrația tot mai mare de dioxid de carbon are legătură cu încălzirea globală şi schimbările climaterice, care sunt vizibile în ultimii ani.
 
Folosirea încălzirii cu lemne înseamnă mai puțini combustibili fosili arși, deci o concentrație mai mică de dioxid de carbon eliberat în atmosferă și un mediu mai curat.